Rețeaua comună pentru ciuperci sălbatice (JoNeF)

Drivere legislative:

Există trei motoare legislative principale, care nu sunt exclusive pentru ciuperci, ci mai degrabă pentru habitate și specii:

1. Convenția privind diversitatea biologică (CBD1992)[1]
2. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate 1992[2]
3. Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informațiile despre mediu[3].

Drivere nelegislative:

Există mai mulți drivere non-legislative, inclusiv:

• Liniile directoare Art. 17 “DG Mediu. 2023. Raportare în temeiul articolului 17 din Directiva privind habitatele: Orientări privind conceptele și definițiile – Articolul 17 din Directiva 92/43/CEE, Perioada de raportare 2019-2024” [4], în care în capitolul 2.6 “Structură și funcții” (pag. 92) se menționează că “speciile tipice pot fi extrase din orice grup de specii și ar trebui luată în considerare și selectarea […] ciupercilor […]. Alegerea speciilor nu ar trebui să se limiteze la speciile enumerate în anexele II, IV și V la Directiva privind habitatele”
• Documentul “Exemple de componente ale stării habitatelor per grup de habitate și legăturile acestora cu potențiale specii tipice elaborate pentru raportarea 2007-2012” [5], în care ciupercile sunt raportate ca “factori de structură și funcții care trebuie luați în considerare la evaluarea parametrului” în unele grupuri de habitate [Heaths & scrub (4***, 51**), Grasslands (6***), Forest (9***)]
• Documentul “Interpretation Manual of European Union Habitats - EUR28”[6], în care sunt raportate anumite specii de ciuperci pentru anumite tipuri de habitate [6270 * Pajiști de câmpie fennoscandiene bogate în specii uscate până la mesice; 9010 * Western Taïga; 9020 * Fennoscandian hemiboreal natural vechi păduri de foioase cu frunze late (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în epifite]
• Activitățile desfășurate de IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) prin intermediul Comitetului pentru conservarea ciupercilor, al Grupului de specialiști în ciuperci și al Inițiativei pentru lista roșie globală a ciupercilor[7]
• Ințiativa FFF – Fauna Flora Funga[8] pentru promovarea protecției ciupercilor, care solicită înlocuirea sintagmelor “Animals and Plants” și “Fauna and Flora” cu “Animals, Fungi and Plants” și “Fauna, Flora and Funga”
• La nivel european Consiliul EMA (European Mycological Association) numit “European Council for the Conservation of Fungi (ECCF)[9]” care lucrează pentru conservarea și cunoașterea Fungi
• Scrisoarea publicată în Science de J. Sills “Include macrofungi in biodiversity targets“ [10]
• Scrisoarea deschisă a Institutului Forestier European (EFI) din 14 decembrie 2022 privind rolul crucial al ciupercilor în conservarea și îmbunătățirea biodiversității [11]
• Rețeaua italiană pentru studiul diversității micologice (NMD) a ISPRA, care a demarat o inițiativă națională de recensământ al ciupercilor și a dezvoltat o aplicație Fungi Survey și Sistemul italian de informare privind ciupercile[12].