Sprijinirea punerii în aplicare a IED

Scopul principal al acestui raport este de a cartografia diferitele practici și de a împărtăși cele mai bune experiențe între membrii IMPEL. Acest raport utilizează rezultatul chestionarului și informațiile colectate din literatura de specialitate, precum și în timpul vizitei la fabrica de celuloză și la rafinăria de petrol. Studiul arată că platformele online sunt bune pentru colectarea plângerilor legate de mirosuri și pentru comunicarea cu comunitatea locală. Platformele online pentru monitorizarea calității aerului sunt, de asemenea, instrumente utile pentru monitorizarea mediului, atât pentru autoritatea competentă, cât și pentru zona înconjurătoare. În plus, o concluzie generală este că o bună comunicare cu operatorul și cu zona înconjurătoare ajută în cazul conflictelor. Noua IED 2.0 (2024/1785/UE) ar trebui să arunce puțină lumină asupra aspectelor legate de mirosuri, deoarece ar trebui să clarifice faptul că poluarea olfactivă ar trebui luată în considerare la determinarea celor mai bune tehnici disponibile și la acordarea sau revizuirea autorizațiilor.

Raportul analizează situația actuală privind depășirea valorilor critice de depunere a azotului în întreaga UE și urgența de a acționa, făcând uz de articolul 6 din Directiva privind habitatele. Cum se întâmplă acest lucru? Cum se tratează această problemă? Și cum se raportează HD la planul "poluare zero" și sunt obiectivele acestuia realizabile, având în vedere raportul CCE?

Acest raport IMPEL, reactivat la sfârșitul anului 2022, a analizat calitatea aerului la nivelul statelor membre și abordările privind îmbunătățirea acesteia prin intermediul unei analize a directivelor privind calitatea aerului industrial și ambiental. Utilizând un chestionar, proiectul a identificat provocările și punctele critice atât pentru autorii autorizațiilor, cât și pentru inspectorii de pe teren în patru domenii-cheie legate de calitatea aerului. În final, raportul sintetizează constatările și oferă concluzii cu privire la deficiențele din legislația UE privind calitatea aerului, împreună cu recomandări pentru îmbunătățiri viitoare

Prezentul raport și fișele asociate prezintă constatările unui grup de lucru IMPEL referitoare la nouă aspecte legate de interpretarea și punerea în aplicare a BAT. Grupul de lucru a utilizat sondaje și chestionare pentru a aduna informații cu privire la abordările actuale și pentru a identifica cele mai bune practici care să fie incluse în raport/fișe informative

Proiectul IRAM II este o continuare a IRAM I (Metoda integrată de evaluare a riscurilor), care a fost dezvoltat pentru a îndeplini cerințele articolului 23 din Directiva privind emisiile industriale (IED). IRAM I se concentrează pe frecvența vizitelor la fața locului pentru inspecțiile de mediu. Proiectul IRAM II verifică cât timp va fi necesar pentru o vizită la fața locului și asupra cărui aspect de mediu (de exemplu, emisiile în aer) ar trebui să se concentreze mai mult în timpul unei anumite vizite la fața locului

Sondajul a fost prima etapă a activității subgrupului WI, care își propune să realizeze instrumente practice pentru a ajuta inspectorii și autorii de autorizații. Acesta dorește să "facă o imagine" a stadiului actual privind modul în care autorii de autorizații din cadrul membrilor IMPEL implementează în mod eficient concluziile BAT WI pe baza experienței/cunoștințelor lor.

Proiectul IED este menit să contribuie la o mai bună implementare a IED. Un proiect IED inițial a fost realizat în 2015, iar proiecte ulterioare au fost realizate în 2016, 2017 și 2018. aceste lucrări au fost încorporate într-un proiect de ghid și au fost continuate în proiectul din 2019

Prezentul raport se dorește a fi o primă abordare a subiectului evaluării conformității evacuării apelor uzate de către instalațiile industriale cu legislația UE; în consecință, acesta se adresează în principal autorităților de inspecție care trebuie să abordeze această sarcină.

Monitorizarea proceselor industriale, a emisiilor acestora și a impactului lor asupra mediului sunt elemente cheie ale controlului reglementar. Acest document analizează beneficiile, domeniul de aplicare și considerentele juridice relevante pentru regimurile de "automonitorizare a operatorilor". Acesta oferă orientări privind formularea cerințelor legale și rolul autorităților competente

Acest raport rezumă un atelier din 2021 axat pe strategiile de verificare a automonitorizării și de raportare a emisiilor atmosferice, care a reunit experți pentru a discuta despre provocări, bune practici și potențiale soluții pentru îmbunătățirea fiabilității și a utilizării datelor privind emisiile de la operatorii industriali. Raportul include o analiză a unui sondaj anterior atelierului pe această temă, rezumate ale prezentărilor și concluzii ale discuțiilor

Raportul IMPEL se concentrează pe stațiile de tratare a apelor uzate și pe modul de abordare a inspecțiilor1.... Acesta se adresează autorităților de inspecție pentru a le ajuta să evalueze conformitatea evacuării apelor reziduale industriale cu legislația UE2. Raportul oferă o prezentare generală a cadrului de reglementare și a cerințelor de monitorizare pentru apele reziduale urbane și industriale3. Sunt evidențiate cele mai bune tehnici disponibile (BAT) privind gestionarea apelor reziduale3. De asemenea, raportul prezintă orientări și instrumente practice pentru inspecțiile apelor reziduale, inclusiv liste de verificare și activități de eșantionare3. Documentul sintetizează rezultatele unui sondaj realizat în rândul statelor membre3. Raportul abordează, de asemenea, rapoartele de automonitorizare, conținutul minim al acestora și rolul lor în verificarea conformității cu valorile limită de emisie (VLE)4. Directiva privind emisiile industriale (IED) este principalul instrument al UE care reglementează emisiile poluante din instalațiile industriale

Acest document de orientare IMPEL se concentrează pe automonitorizarea și raportarea emisiilor atmosferice de către operatori și pe rolul crucial al acestora în asigurarea respectării normelor de mediu. Acesta examinează situația actuală a sistemelor de automonitorizare din diferite țări și urmărește să consolideze dispozițiile legale atât la nivelul UE, cât și la nivel național, pentru a spori fiabilitatea și eficiența acestui proces. Ghidul pledează pentru un cadru de automonitorizare mai bine definit și evaluat în mod sistematic, care să includă responsabilități clare pentru operatori și autorități, implicarea părților terțe acreditate și recunoașterea acestuia ca o componentă cheie a asigurării conformității între autorizare și inspecție.